oceanul & Torro

poezie pentru semi-copii

Torro, Torro cel rău
credea că atacă oceanul
rupea fâşii după fâşii din el
mi le-aducea la picioare
eu le-aruncam înapoi
dar el se-ntorcea
cu-un mănunchi şi mai mare

oceanul se chinuia să doarmă
dar Torro nu, el hăituia, muşca, sfâşia
mi-aducea mie ofrande

într-o zi oceanul n-a mai suportat
s-a luat cu totul în braţe
şi s-a retras în mine

de-atunci Torro
îmi linge tălpile dimineaţa
tâmplele
noaptea când mă bronzez la lună
urlă dureros cu glas de lup
deşi e doar un spaniel

nu mai suport, vreau linişte
îl iubesc, dar vreau să dorm
câine prost
nu vezi că eu m-am înghiţit cu totul
ai grijă
s-ar putea să fac o gură mare...